Vreau o lume mai buna pentru animale
-Vizitator atacat de leu la gradina zoologica Brasov- este unul din titlurile care circula zilele astea in mass-media mioritica, subiect ce imi atrage atentia doar din punctul de vedere al protectiei animalelor.Orice animal salbatic in captivitate este tinut sub stricta observatie si intr-un spatiu bine delimitat de accesul vizitatorilor.Doar exhibionismul sau prostia te pot face victima unui astfel de atac, bipezii civilizati privind animalele de la distanta, in liniste si fara sa le distraga atentia.Probabil a incercat sa-l atinga crezand ca acesta nu il observa , ori a vrut sa-l intarate, sa verifice vigilenta regelui animalelor!
Multi aleg sa necajeasca animalele pentru a crea un moment de divertisment ieftin.Chiar daca se spune ca nu au constiinta de sine, animalele trebuie respectate si protejate.Nu mi se pare normal ca acest caz sa fie anchetat de Politie atat timp cat respectivul inconstient "s-a aruncat in cusca leului" intr-un mod irational.(de fapt derbedeul se face vinovat de o infractiune si merita pedepsit).
Zilele trecute am intalnit un caine comunitar deosebit de bland in parcul Izvor, tinut sub observatia si ingrijirea altor proprietari de patrupede.Pot spune ca acest caine inofensiv a fost victima unei forme de discriminare si batjocura, am remarcat, stupefiat ca era scuipat pe cap. .Numai un idiot ar fi putut face asta, un gest mai primitiv decat acesta neputandu-mi imagina.
Adevarul e ca in tara asta multi dispretuiesc animalele, dar si mai multi vor sa le extermine.Daca parcurg un traseu rutier e imposibil sa nu vad pe sosea cel putin un cadavru de animal, fie ca e vorba de vrabiuta, porumbel sau caine.Se intampla si accidente insa exista destula inconstienta si nepasare.E inadmisibil ca in secolul XXI un animal fugit dintr-o rezervatie de animale sa fie prins cu pretul vietii sale! Astfel se intampla la noi !
Deunazi am fost martorul unei situatii demne de povestirile lui Bratescu-Voinesti.In magazinul din curtea facultatii , am observat o vrabiuta care incerca sa evadeze prin geam.Am cerut explicatii vanzatoarelor si mi-au raspuns ca nu au timp sa se ocupe de ea "cum a intrat, asa sa si iasa", lucru care era imposibil pentru aceasta.Le-am cerut un scaun, mi-au oferit o scara (pentru a ajunge la fereastra fixa inaccesibila in alt mod).Pasarea se zbatea din rasputeri, batea din aripi cu ciocul deschis, semn al epuizarii fizice).Salvarea ei a durat 20 de secunde, am fost bucuros ca am scapat-o de la un iminent infarct si i-am redat libertatea, nu s-ar fi intamplat asta daca nu imi doream sa beau o cafea inainte de cursuri.
duminică, 20 mai 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)