Am dreptate ?



Nu am mai intrat de vreo 10 zile pe blog , am fost ocupat, nu a mers netul iar invatatul imi ocupa foarte mult timp.E perioada colocviilor care precede sesiunea de examene, si chiar nu imi este deloc usor, insa fac tot ce imi sta in putere pentru a fi cat mai pregatit.
Sunt la Braila, peisajul cotidian este unul pe placul meu : liniste pe strazi, nu este aglomeratie, orasul nu a facut cunostinta cu poluarea.Desi am mult de invatat mai ies si pe-afara pentru a ma recreea.
Astazi am trecut pe langa un grup de munctori de la un santier...Oamenii acestia realizeaza o activitate foarte dificila, in conditii grele, fara sa respecte normele muncii (din cauza faptului ca sunt inconstienti de eventualele accidente sau pur si simpu nu sunt instruiti de superiori).
Curtea facultatii unde studiez este un adevarat santier , un furnicar de muncitori si inevitabil mereu trec pe langa ei si "le studiez" activitatea .
Nu stiu cum erau muncitorii inainte, dar va spun ca de cand ma stiu nu am sesizat nicio schimbare in tipologia muncitorului de rand.Muncitorii romani pot avea diverse siluete si inaltimi, toti sunt adeptii glumelor de santier, iar majoritatea pauzelor sunt dedicate fumatului (eventual tigari contrafacute, din Moldova sau Ucraina deoarece sunt mai ieftine).
In timpul sezonului cald, muncitorul se rezuma la un o tinuta lejera si sumara, articolul vestimentar si protector il reprezinta palaria sau sapca, cei mai multi dintre acestia prefera sa lucreze "la bustul gol".Randamentul si-l asigura prin cantat (de remarcat faptul ca rampa de lansare a lui Costel Busuioc a fost santierul) iar non valorile artistice se rezuma doar la fluierat.Nu va imaginati acum ca se interpreteaza muzica de calitate, cel mult folclor si se prefera refrenele ritmate.
Munca ii epuizeaza iar pauza de masa reprezinta momentul prielnic pentru redobandirea fortelor.Toti sunt aprovizionati cu pachetel pregatit de acasa.Am constatat ca cei batrani isi mai iau si mancare la borcan, in timp ce tineretul e adeptul sandwichurilor iar altii prefera sa muste din rosii si sa intinda mezelurile prin borcanul de mustar, doar unul pentru toata echipa (probabil lucrurile sunt foarte bine puse la punct si sa stie dinainte cine e responsabil cu aprovizionarea mustarului).Muncitorii nu neglijeaza hidratarea oranismului, pet-urile circula din mana la mana ....la gura la gura iar de microbi nici nu se pune problema).
Sunt munctori care fac treaba de mantuiala insa eu ii incurajez, ma refer la cei care sunt foarte prost platiti si care sunt exploatati.
Ziua de munca se termina...la sfarsitul programului de lucru muncitorii se igienizeaza dupa posibilitati, cei care au in preajma si o sursa de apa se considera cei mai avantajati, spalatul "la canal" sau "la furtun" este precum apa pentru rata.

Munca innobileaza omul...

Condamnat intr-o lume dreapta



Daca o problema de matematica se poate rezolva prin mai multe moduri pentru a ajunge la aceeasi solutie, unii considera ca nu acelasi lucru se poate aplica si pentru activitatea umana.Fac trimitere la doamnele invatatoare "cu concepte comuniste si fara sens" , elevii lor trebuie sa scrie neaparat cu mana dreapta.Intamplarea a facut ca eu sa ma nasc stangaci, adica centrul scrisului este dezvoltat pe partea dreapta a telencefalului, fiecare emisfera cerebrala coordoneaza activitatea jumatatii opuse a corpului.
Revin la cadrele didactice care cred ca scrisul cu mana stanga e acelasi lucru cu scarpinatul in urechea dreapta, cu mana stanga.Invatatoarea mea dorea sa ma vada dreptaci, pentru a putea scrie mai caligrafic si ceva mai usor.Daca acest lucru nu l-as fi putut face cu stanga, cu mana dreapta nici macar pe atat.Cred ca eram privit ca o sursa de energie negativa, mai ales ca de la termenul care ma caracteriza s-a obtinut prin derivare cuvantul sinistru (sinistra = stanga ), este in contradictie cu expresia "a pasi cu dreptul" sau cu un paragraf dintr-un verset ortodox "Iisus Hristos se infatiseaza cu jertfa Sa in fata Tatalui si apoi se asaza de-a dreapta Lui...".
Toata "dexteritatea"( sau indemanarea) mea este concentrata pe partea stanga a corpului, iar acest fapt imi "ingreuneaza" folosirea anumitor lucruri sau realizarea unor actiuni.Incep cu usile de la frigiderele vechi care nu se pot adapta si pe partea opusa, iar in privinta usilor de acces din imobile eu le deschid usor din exterior(clanta se afla in partea dreapta privita din fata) cum le deschid dreptacii din interior, insa ma declar invins la deschisul ferestrelor.Daca intru intr-o institutie publica, la un oficiu, etc. si sunt nevoit sa semnez o foaie, pixul de la ghiseu se afla in partea dreapta si pe deasupra mai este si legat.Solutia este una sigura: sa merg cu pixul propriu.Ca si cum nu e destul, in majoritatea cazurilor mai trebuie sa semnez in josul paginii, in dreapta.
Continui cu automatul de cafea, butoanele de comanda se afla pe partea dreapta, tot la fel si spatiul de inserare a cardului la bancomat ( bine macar ca nu il pot folosi foarte des).
Acces la metrou este permis doar celor care insera cartela in spatiul pozitionat incomod pentru stangaci.
In ziua de astazi mouse-ul de calculator poate fi adaptat si pentru stangaci, insa ferestrele de pe ecran se inchid la un simplu click in coltul din dreapta al ecranului.
Mi-ar placea ca atunci cand ma duc intr-un local sa ma intrebe ospatarul daca sunt stangaci, si sa nu mai fiu nevoit sa schimb ordinea tacamurilor (e doar o sugestie, nu un moft).
Imi imaginez ce bine as conduce o masina cu volanul pe partea dreapta, mai ales intr-o tara unde se circula numai pe partea stanga.Ar fi perfect !
Se spune ca stangacii traiesc cu 10 ani mai putin decat cei "normali" , dar chiar nu mi-e teama de acest lucru !

Moda la copii ( sezonul rece, anii '94-'96)


Desi studiez medicina veterinara, unde multe notiuni sunt asemanatoare si ''imprumutate"din medicina umana, modul de invatare se complica datorita faptului ca studiez particularitati pe mai multe specii de animale.Chiar la unele discipline: histologie, fiziologie, biochimie, microbiologie , informatiile specifice viitorului medic veterinar sunt predate prin comparatie cu notiunile din medicina umana.
Anul acesta am facut cunostinta cu zootehnia prin intermediul a doua discipline: Cresterea animalelor si Sisteme de productie animaliera.Prima se ocupa mai mult cu ameliorarea genetica iar a doua cu lucrurile esentiale obtinerii productiilor animaliere in unitati specializate precum ferme si chiar si in gospodarii.
Ameliorarea este foarte grea , Sistemele ceva mai accesibile, de aceea o prefer pe cea din urma.Materia de curs imi este predata de un medic veterinar - Dr.Culea- iar laboratorul il fac cu un inginer zootehnist - Dr.Marmandiu.
Ultimele 2 laboratoare au fost dedicate in totalitate studiului productiei de lana pornind de la structura histologica a fibrei de lana la insusirile cantitative si calitate.Sunt o gramada de insusiri si clasificari ale fibrei de lana si formule.De necrezut, dar despre un simplu firicel de lana poti vorbi ore in sir, mai ales cand il analizezi histologic si zootehnic.
Pe langa notiunile receptionate la laboratoare, mai asociez lana si cu un moment al copilariei mele, pe cand purtam pantaloni de lana.Vorba vine ii purtam, eram obligat sa-i port si lucrul acesta ma nemultumea total.Nu imi placea nimic la ei, nici culoarea,nici modelul nici finetea (...si una grosiera), preferam sa ma supun altor reguli decat sa port acei pantaloni.Erau de baza pentru unele zile geroase completau echipamentul de iarna alaturi de caciula, geaca ,manusi, fular...ma simteam asemenea unui animal care vrea cu orice pret sa scape de zgarda.
Pantalonii nu au avut viata lunga si asta gratie cresterii mele corporale care m-a salvat de acest calvar.
Pantalonii respectivi ma deprimau si intristau complet si cum un necaz nu vine niciodata singur, in clasa I o alta pereche imi dadea batai de cap.De data aceasta nu ma deranja materialul ci modelul de pe el:erau negri cu buline colorate...era exact ceea ce imi lipsea, si pe deasupra si putin larguti...Nu imi placea sa-i port deloc si nicaieri, nu mai vorbesc la scoala !!!Chiar am mintit acasa ca mi-a interzis invatatoarea sa mai vin cu acesti pantaloni pe motiv ca nu sunt in ton cu vestimentatia scolara.(Clasa I am absolvit-o la o scoala unde uniforma nu era obligatorie)
Pe parcursul anilor insa nu m-am mai confruntat cu astfel de situatii, chiar regretam ca unii pantaloni imi ramaneau mici.

Mai bine mai tarziu decat niciodata

In ziua de astazi un lucru nou aparut in occident sau tarile dezvoltate isi face loc intr-un timp foarte scurt si pe piata din Romania.Insa nu acelasi principiu se aplica si in urma cu 15-20 de ani (cand eram foarte mic).Astfel ca in timpul copilariei mele lumea habar n-avea de inghetata pe bat, se stia doar de cea vafe , inghetata de la dozator si ceva mai scump si rafinat era profiterolul.
Ce sa mai vorbim de "ciocolata alba", impropriu spus, e ca si cum as zice "urs koala" sau "broasca testoasa"(broasca este amfibian,testoasa - reptila ) ;reteta de ciocolata trebuie neaparat sa contina cacao...
Cine nu isi mai aduce aminte de indispensabilele bacanii aprozare, etc... inca de pe vremea cand alte tari aveau de mult timp supermarketuri si hypermarketuri...Eram clasa I cand s-a deschis primul supermarket in Braila.Avea aspectul acela tipic de supermarket modern, cu cosulete de plastic, gaseai orice produs , iar lucrul cel mai fascinant pentru toata lumea la vremea aceea era ca se putea toca rapid si in fata clientului bucata de carne aleasa.
Nimeni nu banuia ca tara unde telefoanele mobile apareau cu 15 ani intarziere fata de alte colturi ale lumii, va deveni patria spargatorilor de conturi si hackerilor.
Un element decorativ si necesar intr-o casa il reprezinta jaluzelele verticale.Desi au aparut in urma cu 40 de ani, in Romania aniverseaza putin peste un deceniu.
Niciodata nu o sa intalnim straini care sa poarte ilic sau itari ca element al vestimentatiei moderne.A vazut multi tineri purtand un fel de esarfe care se numesc Shemagh.Ele s-au purtat (si se mai poarta) dintotdeauna numai in mediul rural din tarile musulmane.
Considerata una dintre cele mai proaste inventii ale secolului XX ( aparuti in 1950 ) ochelarii cu jaluzele sunt purtati de multi tineri de varsta mea, si chiar se dau in vant dupa ei.Ii consider total inutili si chiar pot crea probleme vederii.
Lista poate continua,timpul insa nu imi permite insa sa le enumer pe toate, unele sunt necesare omului, altele insa sunt simple mofturi.
Oare unde au aparut prima oara magazinele second-hand de articole vestimentare ?