miercuri, 29 decembrie 2010



Profesor pentru o ora



Nu am mai semnat de mult timp foaia de prezenta pe blog, luna decembrie fiind plina de testari, partiale, colocvii, pe scurt un program extrem de incarcat, uneori eram obosit chiar de la prima ora de curs (08:00 dimineata).Oricat de epuizat as fi, de la cursuri nu lipsesc niciodata, toate materiile au importanta lor, am profesori preferati pe care ii ascult cu mare placere sau ma amuz cu colegii.
O experienta placuta a fost lectia de farmacologie pe care am predat-o la la un liceu agricol din Bucuresti, specializarea tehnician pentru animale de companie,clasa a XI a.Din pacate, foarte putini din absolventii acestei specializari sunt capabili sa urmeze Medicina veterinara, procentul de promovabilitate la bacalaureat in ultimii 2 ani a fost de 25% respectiv 11,76%(in conditiile in care sustin Bacul si elevi din promotii mai vechi).Evident, interesul elevilor pentru scoala este pe masura acestor procente, probabil profesorii acorda note de trecere acestor elevi pentru a avea garantia locului de munca. La aceasta scoala, in timpul orelor elevii se afla atat in clasa, pe holuri cat si in curtea scolii (mai ales daca e cald).
''Substantele chimioterapice'' au fost titlul lectiei pe care am predat-o, una nu prea dificila tinand cont ca inainte de aceasta li se predase'' antibiotice''.Am dat explicatii despre notiuni pe care la facultate nu le-am parcurs nici pana in momentul acesta.Am planificat totul dinainte, mi-am facut un sumar al lectiei si am aprofundat noile cunostintele odata cu cei de clasa a XI a.Cu ajutorul "sefului de clasa" am inceput predarea lectiei.Acesta le-a cerut colegilor sai sa faca liniste pentru ca eu sa-mi desfasor in mod civilizat predarea.Elevii au fost receptivi la informatiile mele, nu m-au deranjat, unii scriau, altii dormeau sau chiar am venit cu informatii suplimentare la cererea acestora.
M-am bucurat ca cei de-a XI a nu mai aveau marker pentru tabla, oricat m-as stradui sa scriu frumos, nu-mi reuseste, asa ca norocul a fost de partea mea.Am fost deschis cu elevii, le-am cerut sa mi se adreseze per tu, nu m-am asezat deloc pe scaunul de la catedra si au existat momente cand am mai deviat de la subiectul lectiei.Puteam fi asistat de un profesor univ din Agronomie (pedagogie) si de profesorul de specialitate din liceu(medic veterinar), situatii in care as fi adoptat o atitudine mult mai serioasa .Cel din urma parea foarte ocupat, a venit timp de 2 minute in timpul predarii si la sfarsitul orei.
In timpul pauzelor, in liceu e o galagie infernala, mai ceva ca intr-o hala industriala, se disputa meciuri de skandenberg la catedra (chiar si mie mi s-a propus sa particip la o astfel de competitie) nu lipseste limbajul vulgariar muzica intretine atmosfera, seful clasei are miniboxe atasate la telefonul mobil !Dar totusi am constatat ca exista si elevi educati si care invata.
Daca era un liceu serios, elevii ar fi protestat intr-un fel fata de conducerea institutiei, nu e normal sa parcurgi mai mult de jumatate din orele de specialitate sub indrumarea unui student.Chiar si in aceste conditii multi dintre acesti elevi trec in cele din urma de examenul bacalaureat, ba mai mult, peste cativa ani obtin si diploma de licenta, cu o medie stralucita, la o...universitate.
Cam atat cu informatiile de la Bucuresti, nu prea am avut timp de plimbat sau de pierdut vremea. Evenimentele culturale la care am participat au fost parada militara de 1 Decembrie si un concert simfonic la Ateneul Roman.

duminică, 5 decembrie 2010



Cu metroul prin Bucuresti




Ma enervez teribil de fiecare data cand astept foarte mult timp un mijloc de transport in comun, mai ales daca doresc sa ajung undeva repede si sa fiu cat mai expeditiv.Mari probleme in acest sens imi creeaza autobuzul 105 (Buc) pe care il iau din gara si ma lasa foarte aproape de camin.Pe cat de comod pare traseul, pe atat de mult te scoate din minti asteptarea lui, vine la interval de 15-20 de minute, depinde de norocul din ziua respectiva.Imi propun sa il astept 5 min, 10, dar nu mai mult de atat...si continuu sa raman daca tot am pierdut timpul, pana cand ma vad in autovehicul.Nici nu se poate vorbi de ocuparea unui loc, mai ales daca e duminica.Antagonist cu traseul 105 este tramvaiul 41 cu care parcurg o parte din traseul de la camin la facultate.Niciodata nu imi fac griji in privinta lui, acesta circula cu o frecventa de 1-2 minute, iar pe deasupra mai prind si loc pe scaun.
Evident si in Braila ma mai confrunt cu situatii cand astept ceva timp in statie, insa sub alta forma, adica ma urc in autobuz, dar acesta nu pleaca imediat, sau inaintea lui pleaca altul sosit mai tarziu.Asta se intampla in cazul traseelor 4 si 10 care pornesc din gara si care au un traseu comun foarte lung.Mereu cer informatii despre autobuzul care pleaca primul dar raspunsul nu e clar niciodata...
Luna aceasta mi-am cumparat abonament de metrou cu calatorii limitate (low cost, standard class), acesta costa pe jumatate cat cel cu calatorii nelimitate, in plus, abonamentul precedent mai avea valabilitate si cateva zile din decembrie iar Bucurestiul il parasesc in Ajun de Craciun.
Nu am vrut sa irosesc multe calatorii inca din prima zi a noului abonament motiv pentru care i-am cerut unui prieten abonamentul lui ( bussines class ), iar peste cateva ore am testat cum e sa treci ilegal pe peronul de metrou .In cea de-a doua situatie planul nu mi-a iesit din prima, am vrut sa trec in acelasi timp cu Alexandru de bariera de control dar am fost surprinsi de doamna de la casa de bilete.Aceasta a inceput sa urle disperata (inghesuindu-si capul in acel mic orificiu destinat incasarii banilor si comunicarii) , banuind ca-i avertizeaza pe paznici (acestia nu erau in zona , insa cu cateva ore inainte ii vazusem spargand seminte la iesirea din statie)."Aloooo.Nu va e rusine !!Va vad copiii mici !! ".Am dat dovada de intelegere si am ales sa introduc cartela mea.Din greseala introdusesem abonamentul expirat si am observat ca la automatul pe unde trecuse Alexadru scria ceva de genul ca am acces, ca pot trece.Acesta a trecut foarte discret, fara sa dea bariera peste cap, pentru a ma salva.Acesta era planul lui insa eu nu-l intelesesem.La intoarcere n-am vrut sa mai trec fara propriul abonament, dar mi s-a permis accesul fara cartela, punctele de trecere erau deconectate de la curent.
Angajata Metrorex s-a dovedit a fi vigilenta, in timp ce multe dintre colegele ei din diverse statii isi consuma timpul timpul vorbind la telefon sau navigand pe internet.Ar fi putut sa stea linistita, ea era raspunzatoare doar de ghiseu , iar paguba nu era a ei in mod direct(insa indirect, da), ci a companiei.
De fiecare data cand imi iau abonament la metrou trebuie sa prezint carnetul de note,legitimatia de transport si cartea de identitatea.Pe carnetul de note se trece data cumpararii abonamentului, cam proasta ideea, s-ar fi putut elibera o fisa anuala.Celor de la ASE li se trece aceasta evidenta pe legitimatia de transport , ei au carnet de note electronic. In doi ani evident ca nu mai ai loc nici pe legitimatie, iar pentru facultatea mea de 6 ani cateva pagni din carnet vor fi completate cu inscrisurile Metrorex.Daca ramai repetent, la un moment dat trebuia sa alegi intre notele de la facultate sau abonament.
Asta este !pentru fiecare lucru trebuie sa depun un minim efort care imi displace, imi face placere sau ma amuza.






vineri, 19 noiembrie 2010



Indagra 2010


Targul anual Indagra desfasurat sub patronajul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este dedicat prezentarii echipamentelor şi produselor pentru agricultură, zootehnie şi industrie alimentară.Referindu-ma doar la ramurile care tin de medicina veterinara, Indagra prezinta toate noutatile si ofertele de pe piata pornind de la diverse rase de animale, programe de ameliorare, sisteme de crestere si de productie, nutritie adecvata, adapostire si ingrijire.Notiunile invatate la disciplinele de nutritie, cresterea animalelor, sisteme de productie animaliera m-au ajutat sa recunosc rasele de animale si sa inteleg modul de functionare a anumitor echipamente (utilizate in ferme), sa apreciez animalele dupa clasa de bonitare, sa recunosc un defect de aplomb si nu numai.
Toti comerciantii de la standurile targului au prezentat diverse inovatii din domeniul cresterii animalelor, unele mai mult sau mai putin atractive ce se refereau la scaderea cheltuielilor de productie si implicit la cresterea veniturilor prin alinierea echipamentelor la nivel european.
In contiuare voi prezenta toate informatiile pe care le-am dobandit in urma vizitei la acest targ, cu detalii pe specii diferentiate.

Taurine
Probabil cele mai multe standuri erau dedicate taurinelor datorita importantei lor considerabile atat la nivel global cat si national.Daca e sa comparam utilitatea acestor animale in zootehnie, in Romania balanta atarna mai mult spre productia de lapte, comparativ cu alte tari unde este in echilibru (productia de lapte este la fel de importanta ca si sursa de carne).
In cadrul targului au fost expuse rase precum Baltata Germana, Charolais, Limousine, metisi Baltata Romaneasca x Blanc Bleu Belge, Jersey, Sura de Stepa, Bivolul Romanesc, Bruna, Baltata Romaneasca-Simmental, Baltata Romaneasca, Montbeliarde.Aceste taurine erau insotite de fise informative cu date privind: proprietarul si locul de provenienta, numarul matricol, data nasterii, originea materina si paterna si performantele de productie.Totodata, am aflat ca animalelor de ferma nu li se dau nume ca animalelor de companie, ci doar unul folosit in actele de inregistrare.
Echipamentele utilizate pentru linia de sacrificare cat si pentru recoltarea laptelui trebuie sa fie realizate din inox, precum si cele din industria farmaceutica veterinara dar Uniunea Europeana nu admite folosirea aceluiasi inox atat pentru echipament utilizat in zootehnie cat si in domeniul farmaciei veterinare, in fiecare caz in parte difera seria acestui material.Voi prezenta diverse echipamente care mi-au atras atentia:
Producatorii din acest domeniu au venit cu echipamente moderne si aprobate de Uniunea Europeana.Exista dispozitive ce indeparteaza mecanic paharul de muls de pe fiecare mamelon fara a fi necesara interventia unui ingrijitor la fiecare vaca, echipamente de spalat instalatia de muls pe tot traseul laptelui printr-un consum redus si constat de apa, dezinfectie si programare pe calculator (optional) a ciclurilor de spalare.
Un alt aparat modern este cel de inregistrat si programat pentru utilizarea si calibrarea pulsatorului, evidentierea vacilor si a cantitatii de lapte produse.
Exista iesle speciale dotate cu adapatori care permit vacilor sa manance confortabil, din metal galvanizat si tratat in asa fel incat sa nu retina frigul si sa permita hranirea individuala fara posibilitatea accesului animalului de alaturi, lucru foarte util in cazul animalelor supuse unor regimuri sau tratamente.Pe aceleasi principiu sunt si cusetele.
Carucioarele mobile pentru mulsul vacilor sunt adaptate pentru a consuma o cantitate mai mica de energie iar cu unul singur se pot mulge simultan doua vaci .
Am vazut adapatori clasice, din otel inoxidabil cu capacitate de 125 sau 250 de litri dar si adapatori automate, animalul trebuie sa atinga cu botul spre adapatoate si astfel se elibereaza o anumita cantitate de apa.Recipientul este realizat din metal vopsit cu poliester electrostatic cu rol anticoroziv si care se pastreaza igienic.
In rest, multe echipamente au ramas in formula clasica, ma refer la aparatul pentru scarpinat (electric sau nu), gard electric pentru a impiedica apropiererea animalului, platforma mobila pentru imobilizarea animalului, fronturi de furajare cu pasaj pentru om, boxe pentru vitei, etc.


Porcine

Nu departe de standul Facultatii de Medicina Veterinara era si un birou informativ al Asociaţiei Crescătorilor de Suine din Austria ( VŐS ) .Aceasta asociatie dispune de o reţea foarte densă de crescători şi staţiuni de însămânţare care se întinde pe întreg teritoriul Austriei, fiind astfel în stare să ofere animale de reproducţie şi material seminal de prima categorie. VŐS a pus bazele şi furnizează un program pentru dezvoltarea ţărilor din Europa de Est. Datorită existenţei îndelungate pe piaţă a firmei VŐS şi performanţelor obţinute de membri şi clienţii acesteia, firma VŐS este îndreptăţită şi calificată să presteze servicii de consultanţă în ceea ce priveşte toate problemele de producţie a porcilor, începând de la construcţia grajdurilor, modalităţi de hrănire a porcinelor, modalităţi de administrare a activităţii într-o fermă, probleme de microclimat din grajd (temperatura, umiditatea, puritatea aerului) care să asigure sănătatea porcilor şi igiena mediului în care trăiesc, şi nu în ultimul rând probleme legate de înseminare artificială. Serviciile sunt bazate pe un sistem computerizat ce ofera asistenţă permanentă clienţilor.
Prin colaboratorii din Romania, VOS are ca principal obiectiv dezvoltarea unui program de îmbunătăţire şi ridicare a performanţelor fermierilor din România. Pentru aceasta, Asociaţia fermierilor din Austria oferă sprijinul lor de consultanţă pentru tehnologii de producţie şi management, furnizează vieri şi scroafe la cele mai înalte performanţe, asigură partea de însămânţare artificială a celor mai performanţi vieri din laboratorul de IA din Austria.
Produsii oferiti se caracterizeaza prin vitalitate si stabilitate, eficienta la ingrasare, calitate burna a carnii.Rase din porgramul ÖHYB disponibile pentru comercializare:
Ö-HYB F1 - Hibridul rezistent la stres, pentru o exploatare rentabilă, calităţi materne deosebite, membre stabile.
Marele Alb - Scroafe rezistente la stres cu calităti materne excelente, cea mai bună calitate a cărnii, fertilitate inalta.
Pietrain - Linia paternă pentru carne cu continut redus de grăsime si un bun randament de tăiere. Fiind foarte stabili la stres oferă o foarte bună calitate a cărnii, apti pentru montă, valorifică eficient furajele.
Landrace - O rasă rezistentă la stres, partenerul ideal pentru hibridizare, randament de ingrăsare mare, constituţie fizică mare, sporuri zilnice considerabile.
Duroc – din cauza grasimii intramusculare, Durocul mosteneste la incrucisare o calitate extraordinara a carnii, foarte rezistent impotriva stresului si bolilor, uniformizeaza purceii din punctul de pedere al tipului si au o baza puternica.
Performanţe porci ÖHYB:
• Greutate la tăiere: 110kg
• Spor mediu zilnic: 884g
• Vârsta la 110 kg: 177 zile
• Rata de conversie a furajelor: 2,43
• Grăsime parte posterioară: 2,23 cm
• Conţinutul carne macră: 60,5%
• Procent suncă: 29%
• Suprafaţa ochiului de muşchi: 58,7 cm2
• Pierdere prin picurare: 5%
25% din scroafe, cu performanţele cele mai bune ajung la:

• Fătări pe scroafă pe an: 2,38
• Purcei fătaţi vii pe scroafă pe an: 30,5
• Purcei înţărcaţi pe scroafă pe an: 26,4
• Întoarceri ale căldurilor: 8 %

Alaturi de nutritia adecvata, pentru obtinerea productiilor sunt foarte importante amenajarea adaposturilor si tehnica de climatizare.Exista boxe de maternitate pentru pozitionare longitudianala sau (si) oblica in acelasi timp.Cele pentru pozitionare longitudinala si oblica prezinta unele avantaje: jgheab mobil pentru o igiena perfecta, inaltimea constructiei poate fi schimbata fara scule, se reduc pierderile de purcei datorita sistemului de franare a scroafei, jumatate din boxa putand fi ridicata si deschisa spre lateral.
Sistemul de furajare Compident al producatorului Schulz se conformeaza cerintelor UE referitoare la furajarea animalelor. Mai presus de toate, el satisface cerintele unui sistem modern de furajare in care cel mai important este animalul.

COMPIDENT permite :
• Hranirea a 80 de animale/centru
• Hranire individuala datorita sistemului de identificare cu emitatori TIRIS
• Se poate folosi in centre de hranire noi sau deja existente pe podea din paie, podea total sau semi despicata
• Management imbunatatit prin utilizarea computerului
• Procesul de selectie automat faciliteaza managementul animalelor
• Centru de hranire adaptat pentru scroafe in vederea unei aprovizionari mai bune de energie si economisirea hranei.

Atitudinea relaxata si apropiata de animale determina:
• Mai multe fatari bune si greutate mai mare la nastere
• Animale vioaie datorita conditiilor ideale de crestere
• Fatare sigura si rapida a purceilor
• Fatari multiple datorita duratei de viata mai mari a scroafelor
Computerele sistemului Compident sunt la inaltime datorita interfetei placute cu utilizatorul , functionalitatii si nu in ultimul rand datorita sigurantei datelor.Acestea asigura Inalta performanta in hranirea porcinelor, Planificare perfecta si management optim al furajarii.
Tehnica profesionala de climatizare in cresterea animalelor incepe de la comanda si controlul ventilatiei, incalzirii, de la sisteme de umidificare pana la filtrarea aerului evacuat.Sistemele de ventilatie sunt in concordanta cu conditiile constructive ale halei, tipul si varsta animalului.
Sunt disponibile diferite tipuri de admisii pentru sistemele de ventilatie.Alegerea lor depinde de categoria de varsta, tipul constructiei si conditiile climaterice, fiecare sistem putand fi realizat in functie de dorinta fermierului.
> tavan GRP
> tavan perforat
> canale din panel perforat
> ventilatie prin tavan, ventilatie „usa- coridor“
> elemente de admisie a aerului
> distributor aer
> ventilatie „pardoseala-coridor“

Mai nou, se pot asigura protectia contra incendiilor si optimizarea climei cu un singur aparat care functioneaza pe sistemul SAFE-n-COOL, o tehnica moderna de recunoastere timpurie a incendiilor pentru hale cu combatere cu prin vapori de aer.In afara de aceasta, sistemul este utilizat si pentru imbunatatirea sistemica a climei din interiorul halei.

Cabaline
Printre rasele de cai prezentate la Indagra, au fost: Calul de Bucovina, Calul Romanesc de Sport, Lipitan, Hutul, Gidran, Pur Sange Englez, Poney Shetland, Frizian
Fiecare animal era insotit de o fisa de prezentare ce oferea informatii despre : numele calului, rasa, propietar, herghelia, anul nasterii, sex, dimensiuni, clasa de bonitare pedigreu si
carecteristicile rasei.


Gat golas de Transilvania ................................. Boxa pentru porci



Baltata Romaneasca-Simmental











Taur de reproductie Rasa Baltata Germana







Porc vietnamez

n

vineri, 12 noiembrie 2010


La taica Lazar

Pe lista obiectivelor turistice din Bucuresti, alaturi de muzee, parcuri, teatre sau alte institutii culturale, eu as adauga si targul de vechituri din cartierul Militari.In orasul impanzit de mall-uri si magazine scumpe e normal sa existe un asemenea loc, mai ales ca astfel de contraste sunt specifice tarilor in curs de dezvoltare, asa cum este si Romania.
Targul este unul cu pretentii comparativ cu Oborul din Braila, la Bucuresti se percepe o taxa de intrare iar gama de produse expuse vanzarii este mult mai diversificata.Totusi sunt unele detalii comune targurilor din cele doua orase: atmosfera de comert primitiv este acompaniata de ritmurile manelelor in voga iar efectul de fum specific cluburilor este intretinut de micii vanduti la bucata si in conditii total neigienice.Cei care nu-si permit sa consume mititei cu bere, pot alege intre covrigii prafuiti ai numerosilor vanzatori ambulanti sau produsele de panificatie de la patiseria din cadrul locului - o maghernita cu ferestre mici si tavanul jos, cu preturile scrise de mana pe hartii rupte cum s-a nimerit
Orice obiect de care as avea nevoie sau pe care mi l-as dori il gasesc cu usurinta aici , de la ac, ata, brelocuri, clesti, eprubete, farfurii, genti, hartie grofata, ibrice, jucarii stricate, ligheane, maturi, nasturi, oua de lemn, pesti de sticla buni de pus pe tv, rochite tiroleze, saci de iuta, sepci, trompete, un tambal ruginit, umbrele, vaporase stilizate...(xilofon n-am vazut), zurgalai si chiar zapada artificiala.. pana la mobila, electronice si enciclopedii moderne.Exact ca intr-un bazar ieftin turcesc, comerciantii romani vand munti de haine folosite sau nu, contrafacute si originale strigand in gura mare preturile reduse si ofertele momentului.
Batrane mistice isi vand hainele demodate din tinerete(si amintirile , nostalgiile, parerile de rau odata cu ele) , macrameurile cu modele elaborate(ma intreb cine-ar mai realiza astazi asemenea lucruri de mana) , jocurile "scrabble" ,"nu te supara frate" ori ''sa tesem frumos'', ale nepotilor.
In targ poti gasi toate accesoriile necesare utilarii unei bucatarii, cescute in seturi complete sau cel putin cu una ciobita, crapata ori lipsa, cutite de taiat paine, carne, verdeturi, cu manere din lemn , plastic, ebonita, metal, etc.
Daca tot am amintit de bucatarie, in targ se gasesc foarte multe produse alimentare, majoritatea din Republica Moldova si Germania, unele purtand etichete de branduri consacrate, suspecte ca pret si provenienta, amanunte ce nu-i preocupa deloc pe cumparatori .Ciocolata Milka, bomboanele Merci , guma Orbit , conservele de tot felul se vand cu mare usurinta pe capota masinilor , pe borduri de asfalt, cu mult sub pretul din supermarket
Orice doritor de o carte anume o poate gasi cu foarte mare usurinta in targul din Militari.Am vazut numeroase carti din domeniul medicinii veterinare si umane, beletristica sau ghiduri de invatare a unei limbi straini.Poti cumpara o carte din colectia Adevarul aparuta cu pana la 2-3 saptamani in urma, in perfecta stare si mai ales mult mai ieftin decat pretul initial .
Locul este frecventat si de colectionarii de antichitati, monede, timbre , placi de pick-up sau vizitatori de ocazie, ca mine.
Lapte praf pentru sugari, medicamente care se elibereaza doar pe baza de reteta se gasesc la tot pasul, nu sunt expuse pe clase de medicamente ca in farmacie, sunt pur si simplu aliniate, imprastiate pe ziare si materiale textile gewn .
In cls a 3 a am descoperit piata de vechituri din Braila, deoarece de atunci am devenit pasionat de montaje electronice si am fost deseori sa-mi gasesc piesele necesare.



duminică, 31 octombrie 2010

NOU IN CAMERA....


Cainele, pisica, hamsterul, papagalul, pestii, dihorul si multe alte vietati au devenite animale populare care se gasesc tot mai mult in casele oamenilor.Unii le cresc din dragoste, altii fac o afacere din aceasta activitate sau le iau ca pe un moft, adica din snobism, pentru ca au aflat ei ca ''se poarta'' anumite animale de companie.De exemplu, unii isi cumpara caini puternici de talie mare care impun agresivitate si protectie,in timp ce catelusii din categoria toys sunt accesorii vestimentare. Cei mai multi se ataseaza de aceste animale indiferent de infatisarea lor, daca au coada scurta sau defecte de aplomb.
Saracia oamenilor este resimtita si de animalele acestora.Foarte multi proprietari isi hranesc necorespunzator companionii, se rezuma la hrana ieftina(si multa) care e obtinuta din deseuri si nu are calitati nutritive , nu respecta regimul de hrana in concordanta cu varsta si afectiunile acestora , ori consulta foarte rar medicul veterinar.
O locuinta fara un animal mi se pare statica, lipsita de viata, imi induce o stare de plictiseala, monotonie si inactivitate. Astfel de spatii nu ma reprezinta, inca din copilarie am avut alaturi de mine cel putin un necuvantator , ca sa nu mai spun ca am gazduit si numarul maxim posibil.
Pentru locuinta de la Braila cuvantul cheie este FELINA , iar mai nou camerei mele de camin din Agronomie i se atribuie cuvantul ROZATOR.Eu si colegii de camera am cazut de acord sa adoptam un porcusor de Guineea.Familia lui nu l-a mai dorit , a invocat ca era chinuit de alti semeni din specia lui si cine stie care ar mai fi motivele
Animalutul are 2 ani impliniti, are roba de culoare neagra cu alb(e avocat), o mica pata portocalie pe cap iar nasul si mucoasa labiala de culoare roz.Este cam rotund, cred ca intr-o saptamana mananca aproximativ greutatealui corporala.Membrele posteriare sunt asemenea unor bete de chibrit infipte intr-un cartof.
Unul dintre colegii de camera il striga Anton, desi este total inconstient de acest nume si de oricare altul, ca sa-i atragi atentia, este suficient sa pronunti orice cuvant sau sa il ademenesti cu legume sau fructe.
Nu are simtul masurii cand e vorba de hrana, incalca chiar si regulile elementare de igiena: mananaca, doarme si se spala in acelasi loc unde isi face necesitatile fiziologice.Ii place sa aiba asternutul foarte subtire, eventualul surplus din locul de odihna il indeparteaza fara discutie.
Hrana lui este alcatuita din legume si fructe proaspete, alaturi de radacinoase si cereale.Nu-i place sa consume acelasi tip de hrana consecutiv, insa eu il mai pacalesc, desi ceea ce-i ofer sunt adevarate delicatese.
Ideea adoptarii unui rozator in camera dateaza de anul trecut , insa abia acum cateva saptamani s-a concretizat.Ingrijirea acestuia este mult mai minutioasa decat cea a unei pisici, iar mie imi lasa impresia ca nu e pe deplin multumit de conditiile pre care i le ofer.Pisica pare ceva mai recunoscatoare ,e mai intelegatoare si mult mai afectuoasa.
Indiferent de ce animal ingrijesti, hrana corespunzatoare si spatiul necesar miscarii acestora sunt factorii primordiali pentru cresterea lor adecvata.







duminică, 10 octombrie 2010

Light, camera, action !


O saptamana de cand sunt in Bucuresti...Primele zile nu prea au fost pe placul meu insa acum m-am impacat cu gandul ca a inceput un nou an universitar si ca trebuie sa imi schimb total programul .
Am stat aproape 8 ore la coada pentru a-mi ocupa locul in camin.Aceste ore nesfarsite au insemnat un calvar: nu am mancat, nu am baut apa sa ma hidratez, am stat numai in picioare si in aglomeratie.Din atmosfera aceea de infern nu au lipsit reprosurile si insultele, batjocura adresate organizatorilor si administratiei caminului.Studentele nu s-au lasat mai prejos decat baietii cand a fost vorba de scandal: au folosit toata gama posibila de cuvinte obscene, au tipat la maxim si s-au imbrancit din rasputeri.
Locuiesc in aceeasi camera de anul trecut cu inca 2 persoane: un coleg de facultate si unul dintre cei cu care am impartit incaperea si anul trecut.
Decorul camerei de la 131 a ramas neschimbat, un element de noutate il constituie prezenta nevinovatilor blatari(gandaci de bucatarie, desi termenul nu e nici pe departe corect).Pana acum am folosit o fiola de insecticid dar cu siguranta urmeaza si a doua.Sunt niste vietuitoare total lipsite de aparare care nu ne vor raul, maxim doar mancarea.Problema este ca nu sunt prea curate si pot transmite microbi.Desi sunt niste vietuitoare foarte simple din punct de vedere taxonomic, ma fascineaza extraordinar anatomia si modul lor de viata.Membrele lor foarte fragile care sustin intregul corp, le permit sa se deplaseze cu viteza impresionanta pentru marimea lor si sfideaza legea gravitationala: merg pe pereti, pe tavan, nu se dezechilibreaza.
Intr-un colt al camere s-a pripasit un paianjen care si-a amenajat o panza rudimentara. Colegii mei nu l-au observat sau poate nu ii dau importanta, doar eu il mai urmaresc din cand in cand cu mare atentie.In panza acestuia s-a prins un gandac, asa cum este si firesc, paianjenul meu nu umbla dupa mancare, traieste dupa principul "trebuie sa pice ceva".Era prea tarziu sa-l pot "salva", asa ca micul oportunist s-a ospatat pe cinste.Din acesta a ramas doar partea chitinoasa, asemanatoare unei dantelarii foarte fine.Paianjenul isi face siesta de cateva zile si a uitat de tot de ingrijirea panzei.Desi speciile de paianjen sunt in numar de aproape 40.000, doar cateva zeci sunt veninoase.
..Si restul de schimbari nedorite: caminul s-a scumpit enorm comparativ cu anul trecut, pretul abonamentului la metrou s-a dublat, cartile nu iti mai permit sa faci economie la bani.
A disparut piatra cubica de pe bulevardul Kiseleff,
iar toamna si-a intrat in drepturi.

Pe curand !

marți, 21 septembrie 2010

Brăila,Braila, Μπράιλα...





Braila este un oras fascinant, atat prin importanta sa culturala, istorica si sociala cat si prin aspectul urbanistic din zilele noastre.Multe orase din tara nici nu existau cand Braila era atestata documentar.Interesant este ca acest oras conserva cadre statice inca de-acum 15o de ani.Ceasul de o suta de ani din Piata Traian este in acelasi loc si poarta marca anului 1909, data la care activitatea portuara era una infloritoare.Imaginea de ansamblu a vechiului port e vizibila din gradina Mare, cu cladirile in care se depozitau diversele marfuri.Totul e conservat ca la inceput de secol trecut, dar cadrul centenar este contrastat de macaralele comuniste si de patinoarul acoperit din zilele noastre.Orasul cosmopolit a cam disparut...singurele dovezi au ramas cladirile construite de straini si care nu-s deloc putine.Foarte multi dintre ei au iubit acest oras, numele lor le citesc in cimitirele catolic si Sf.Constantin.Sunt nume de greci, polonezi, germani, italieni, armeni pe monumente funerare somptuoase datand dinainte de 1850 si pana in zilele noastre.
Nenumarate strazi ale Brailei pot face parte din decorul unor filme de epoca.
Strabatem cateva zeci de ani si ajungem in perioada comunista: Uzina Progresul, Laminorul,santierul naval, descriu industria grea specifica acelor vremuri.
Au ramas multe insemne care amintesc de acea perioada:monumentul eroilor cazuti la datorie din fata primariei, piatra comemorativa de la biserica Sf.Nicolae, mormintele lor si urmele lasate de focurile de arma si tancuri pe blocurile de pe Calea Calarasilor.
Anii 90:Ion Iliescu, strazile pline de masini Dacia si oameni care faceau comert cu marfuri aduse din Turcia, in special haine de calitate indoielnica, dar pretuite de toata lumea.A venit apusul telefoanelor publice cu monezi si a cabinelor telefonice din sediile Romtelecom.Asteptai un apel din alt judet sau din strainatate, iar doamna de la ghiseu te indruma catre cabina pentru a vorbi cu apelantul(sau cu apelatul).Intreruperile erau frecvente, astfel ca asteptai destul petru a relua legatura.Acum nu mai intalnim astfel de servicii, desi in Spania, de exemplu, astfel de unitati sunt nenumarate si pline de romani.(''te sun de la locotorio'')Eu imi amintesc foarte bine de sediul de pe Imparatul Traian, era cel mai popular.Astazi locul este inchis si neutilizat.Celelalte sedii Romtelecom si-au inchis activitatea deoarece nu mai erau profitabile.Sediul de la Podul Brailita este inchiriat unei firme de pompe funebre (doar parterul, unde exista si o sala de mese pentru pomeni).Punctul Romtelecom din Viziru a fost o inchiriat o perioada unei societati de transport, nu stiu daca mai e si acum, dar cladirea dispune de un bancomat functional.Principalul sediu, cel de la liceul Murgoci cunoscut sub numele de Palatul Telefoanelor, si-a restrans foarte mult din activitate, etajele sunt pustii, iar la parterul cladirii a fost amenajat un Casino cu reclame kitchoase si ieftine pe dinafara.Chiar nu stiu daca locul mai este destinat jucatorilor de noroc.
Marea decadere a companiei nationale de telefonie este evidenta si prin aspectul cabinelor telefonice de pe strada.Multe dintre ele au fost vandalizate, telefoanele furate complet sau partial, firele smulse si nu numai.Greu mai gasesti pe strada o cabina intreaga.Usile din sticle au fost furate in unele locuri cu tot cu balamale, romanii sunt foarte inventivi si practici, ma gandesc ca e foarte estetic sa ai in casa astfel de usi si cu siguranta multi au facut asta.Pe strada Garii, un curios a indepartat tavanul (care a si disparut) umbland la fire si eventual furand niste contacte si suruburi.Daca geamurile cabinelor au ramas intregi , acestea sunt acoperite de anunturile vanzatorilor de locuinte sau ale babelor care "primesc in gazda doua fete ", foarte rar gasesti un anunt pentru baieti.
Ramanem in vremurile noastre si discutam despre alte forme de vandalism: flori rupte de pe bulevard, banci din care a ramas doar partea de beton, cosuri de gunoi incendiate si tapiteriile autobuzelor distruse...de idioti, evident.
Cand eram mic, eram fascinat de fantana arteziana din piata Traian.
Langa aceasta statea vesnic un fotograf cu un aparat depasit si niste mulaje de animale pe care noaptea le adapostea in clopotnita bisericii sf. Arhangheli.Cred ca nu exista copil al acelor ani care sa nu se fi pozat langa urs(in ultima vreme devenise atat de tocit, de jerpelit, de uzat, ca-ti inspira mila, chiar daca era din gips, ca piticii de gradina), ori in masinuta din care ti se vedeau picioarele .
Cetateanul a disparut de ani buni, iar acele animale decorative nici ele nu se simt deloc bine, e mai mult ca sigur ca au murit de moarte naturala.
Nici pensionari stand pe banci ca altadata nu prea mai vad, doar pe bulevard la un joc de sah sau table.Rareori mai intalnesti batrani cu insigna de veteran de razboi , sunt tot mai putini pentru ca au tot pierit in razboaiele vietii.
Lista poate continua cu monumentul lui Traian sau cu cladirile din care romani sau tigani fura fier, lemn sau caramizi.
Alaturi de cladirile degradate de timp si de oameni mai pot adauga statiile metalice de autobuz; inca sunt destule prin oras: la gara, pe strada Gen. Eremia Grigorescu, sau pe Calarasi ( parte dinspre Viziru).Sunt demodate, urate si ruginite.E chiar riscant sa stai sub ele cand ploua.
Dar nici cele noi nu se bucura de apreciere.Sunt foarte murdare, unele distruse, ba chiar pe ele cresc unele forme simpe de vegetatie insa acest lucru nu-mi displace.
Braila este interesanta deoarece poate reda atat imaginea unui loc citadin modern, a unui oras plin de istorie si conservat la cele mai bune stadii, al unuia istoric dar distrus, oras comunist prin blocurile de 10 etaje si totodata se poate asocia si cu spatiul rural.Exista inca strazi numai de case, neasfaltate, prafuite, fara canalizare,cu gospodine purtand capoate inflorate ce-si petrec timpul liber la porti si care arunca zoile in mijlocul drumului, cu animale domestice in curtile inghesuite, cu carute trase de cai.
Nu lipsesc cartierele de tigani, de lipoveni sau complexele ANL.

Mi-ar trebui saptamani in sir sa vorbesc in detaliu despre Braila, orasul pe care nu l-as schimba cu Bucurestiul meu de adoptie temporara pentru nimic in lume.

miercuri, 15 septembrie 2010



Toamna se numara...restantele



Sunt doar de o saptamana in vacanta...Pana acum am invatat la fiziologie (pentru doua examene) si credeti-ma, nu a fost deloc usor si nici putin.E o materie la care se trece foarte greu deoarece biletul de examen iti cere sa abordezi doar doua subiecte dintr-un numar enorm si din capitole diferite.Fiecare titlu si subtitlu prezentat la curs reprezinta unul dintre subiecte.
Imi doresc sa nu mai am restante in anul viitor, insa asa mi-am propus si la sfarsitul anului 1, pe care l-am terminat cu o restanta.Sper sa nu mai creasca numarul examenelor de toamna si in anul urmator fiindca acestea imi distrug vacanta si intr-o forma mai usoara, sanatatea.Am participat la deschiderea anului scolar de la liceul unde am invatat.Mi-am impartasit impresii cu fostii profesori, am revazut clasele scolii si m-am amuzat cu colegii.Liceul a fost perioada cu cele mai putine griji si plina de veselie.Nu invatam atat de mult ca la facultate, mai ajungeam la ore cu intarziere, obtineai o invoire foarte usor si multe altele.Profesorii mei trec printr-o perioada foartea grea:au niste salarii de mizerie care nu iti asigura minimul de existenta.
Acum ma pregatesc de facultate, impropriu-spus, mai mult moral si cu mari aspiratii.
Mai revin cu evenimente din scurta mea vacanta. Evident renunt total la carte, prioritare sunt plimbarile ,somnul din belsug, Cleo si nu numai.Pana acum am imitat furnica, insa pana la 4 octombrie voi lua atitudinea si comportamentul greierului.Vacanta placuta si cititorilor care sunt in situatia mea.Ne vedem la facultate !

marți, 17 august 2010

Pornind de la ALFA & BETA




Candva scrisul de mana era foarte apreciat, ma refer la momentele cand cartile se scriau de mana.Era o operatiune foarte meticuloasa, necesita mult timp si o caligrafie impecabila.Cu siguranta nu as fi putut sa practic o asemenea meserie daca as fi trait cu multi ani in urma, sau poate am facut-o intr-o viata anterioara, insa nu tocmai "ca la carte".Probabil am comis multe erori la acea vreme iar in viata actuala sunt condamnat sa imi ispasesc pedeapsa.Destinul a ales ca eu sa nu pot scrie lizibil, nu mai vorbim de caligrafic , insa am o scuza: sunt stangaci.
In primii ani de scoala aveam un scris normal, insa dupa aceea am inceput sa mi-l codific intr-un mod propriu.
Probabil din aceasta cauza am avut note mai mici la limba romana si nu din cauza continutului (evaluarilor scrise) ci din cauza penalizarii de catre profesorul greu incercat sa desluseaca intelesul cuvintelor.
Insa la examene fac efort sa scriu cat mai citet, chiar daca imi ia mai mult timp. La facultate o singura persoana din grupa isi permite sa-mi mai ceara unele cursuri, iar alti colegi din facultate, desi sunt amabil cu ei , renunta sa le mai imprumute cand imi vad scrisul.
Pe mine unul nu ma afecteaza deloc propriul meu scris, vreau sa spun ca invat mai usor de pe propriile notite decat de pe scrisul altcuiva sau imprimat la copiator.
Am sa va prezint evolutia scrisului meu, de la origine pana in prezent.

Primele cuvinte scrise din timpul gradinitei...

Formatul imaginilor nu e perfect compatibil cu blogul, ar fi trebuie sa se mareasca la un simplu click, dar se pare ca nu merge)
Clasa a III aClasa a V aClasa a VIII aClasa a IX aClasa a XII aPrezent...!!!

duminică, 25 iulie 2010

ROOM SERVICE !


Uneori chiar dorim sa ne intoarcem in trecut pentru a descoperi anumite lucruri depasite in ziua de astazi, sa experimentam stilul de viata al acelor vremuri sau pentru a scapa de acest modernism care dicteaza activitatea noastra si care ne poate induce chiar o stare patologica.Nu avem acces la masina timpului, dar ne putam folosi de imaginatie, amintiri, marturisiri scrise , plus alte dovezi.
E fascinant sa ai contact cu un lucru vechi, si ma gandesc acum la orice, incepand cu micile antichitati din casa pana la morminte vechi, monumente, cladiri, biserici.Toate acestea poarta amprenta timpului si inmagazineaza numeroase date cu rezonanta istorica.
Sunt in Braila secolulului XIX si particip la inaugurarea Hotelului Bristol, un hotel mic dar cochet.La eveniment sunt nelipsiti numerosi boieri, straini cu afaceri in portul de la Dunare si reprezentati ai autoritatilor locale.Cucoanele isi etaleaza rochiile elegante si bijuteriile de mare pret.
Perioada postbelica, hotelul nu isi pierde din farmec si din clientela selecta, desi saracia pune stapanire peste Romania...
Comunismul se instaleaza la carma tarii si totodata se remarca declinul activitatii Hotelului Bristol.Acesta capata un statul de hotel ieftin si o noua denumire: Hotel Pescarus.
Anii ''90, hotelul nu mai are clientela, isi reduce activitatea, iar in cativa ani este pus lacatul la intrarea acestuia.Hotelul incepe sa fie exploatat de hotii de fiare vechi la fel ca si fosta carciuma de langa acesta.Nu mai scriu nimic... nu mai am ce, hotelul a ramas o ruina , dar totusi este pazit de catelul din curtea care se invecineaza cu acesta.Cainele urmareste orice miscare prin imensele ferestre dinspre scara.M-a avertizat ca e singura si ultima oara cand pot avea acces in hotel...fara sa platesc.
Curios, de pe internet aflu ca ma pot caza la Hotelul Pescarus, ba mai mult pe unele saituri este afisat si numarul de telefon....






Un motan ametit, iesind de la bodega




























vineri, 16 iulie 2010

Linistea de dupa "furtuna"



Examenele care au debutat cu colocvii m-au epuizat total, mi-am facut multe griji, am fost extrem de stresat si oricat de optimist incercam sa fiu ma macinau ganduri rele (evident in privinta promovarii examenelor).Ierarhizand cele 4 semestre de facultate parcurse, pot spune ca ultimul a fost cel mai dificil, urmat de sem 3, sem 1, iar semestrul 2 cel mai "usor".Majoritatea profesorilor au fost pe placul meu si nu cred ca ii pot uita vreodata, pe fiecare il asociez cu modul de predare, tinuta pe care o abordeaza, timbrul vocal sau dupa masina pe care o poseda.

Am inceput (semi)vacanta, trebuie sa ma relaxez, sa dorm mult si sa invat la Fiziologie, pentru a-i putea prezenta cunostintele mele legate de aceasta disciplina doctorului Dojana.Poate nu ajungeam in situatia asta daca din timp s-ar fi putut sustine examene partiale. Dar in fine, o vorba spune ca orice rau e inspre bine si sper sa trec peste aceasta situatie neplacuta.

Am efectuat stagiul de practica in Pitesti, timp de 10 zile.Am acumulat informatii noi, am avut activitate in laborator, la un adapost de caini, intr-o fabrica de mezeluri si intr-un abator.In plus, am vizitat foarte multe obiective turistice din judetul Arges.

Impropriu spus perioada de practica, mai mult am asitat la anumite activitati sau pur si simpu ni s-au prezentat anumite informatii insa e foarte bine si asa, tinand cont ca am parcurs doar doi ani din cei 6 de studiu.

Consider ca in cazul medicinei veterinare, cu cat iti place mai mult cu atat este mai dificil de studiat, este extraordinar de vasta si poti spune ca este usor doar cand te limitezi la foarte putine cunostinte.
CONCURS !


Gasiti rapid cele 10 diferente dintre cele doua imagini si puteti castiga prin tragere la sorti un gel antibacterian !! Mult succes !!!



vineri, 11 iunie 2010

Sunt in sesiune, iar blogul in vacanta !!! Pe curand !!!

vineri, 28 mai 2010

Am dreptate ?



Nu am mai intrat de vreo 10 zile pe blog , am fost ocupat, nu a mers netul iar invatatul imi ocupa foarte mult timp.E perioada colocviilor care precede sesiunea de examene, si chiar nu imi este deloc usor, insa fac tot ce imi sta in putere pentru a fi cat mai pregatit.
Sunt la Braila, peisajul cotidian este unul pe placul meu : liniste pe strazi, nu este aglomeratie, orasul nu a facut cunostinta cu poluarea.Desi am mult de invatat mai ies si pe-afara pentru a ma recreea.
Astazi am trecut pe langa un grup de munctori de la un santier...Oamenii acestia realizeaza o activitate foarte dificila, in conditii grele, fara sa respecte normele muncii (din cauza faptului ca sunt inconstienti de eventualele accidente sau pur si simpu nu sunt instruiti de superiori).
Curtea facultatii unde studiez este un adevarat santier , un furnicar de muncitori si inevitabil mereu trec pe langa ei si "le studiez" activitatea .
Nu stiu cum erau muncitorii inainte, dar va spun ca de cand ma stiu nu am sesizat nicio schimbare in tipologia muncitorului de rand.Muncitorii romani pot avea diverse siluete si inaltimi, toti sunt adeptii glumelor de santier, iar majoritatea pauzelor sunt dedicate fumatului (eventual tigari contrafacute, din Moldova sau Ucraina deoarece sunt mai ieftine).
In timpul sezonului cald, muncitorul se rezuma la un o tinuta lejera si sumara, articolul vestimentar si protector il reprezinta palaria sau sapca, cei mai multi dintre acestia prefera sa lucreze "la bustul gol".Randamentul si-l asigura prin cantat (de remarcat faptul ca rampa de lansare a lui Costel Busuioc a fost santierul) iar non valorile artistice se rezuma doar la fluierat.Nu va imaginati acum ca se interpreteaza muzica de calitate, cel mult folclor si se prefera refrenele ritmate.
Munca ii epuizeaza iar pauza de masa reprezinta momentul prielnic pentru redobandirea fortelor.Toti sunt aprovizionati cu pachetel pregatit de acasa.Am constatat ca cei batrani isi mai iau si mancare la borcan, in timp ce tineretul e adeptul sandwichurilor iar altii prefera sa muste din rosii si sa intinda mezelurile prin borcanul de mustar, doar unul pentru toata echipa (probabil lucrurile sunt foarte bine puse la punct si sa stie dinainte cine e responsabil cu aprovizionarea mustarului).Muncitorii nu neglijeaza hidratarea oranismului, pet-urile circula din mana la mana ....la gura la gura iar de microbi nici nu se pune problema).
Sunt munctori care fac treaba de mantuiala insa eu ii incurajez, ma refer la cei care sunt foarte prost platiti si care sunt exploatati.
Ziua de munca se termina...la sfarsitul programului de lucru muncitorii se igienizeaza dupa posibilitati, cei care au in preajma si o sursa de apa se considera cei mai avantajati, spalatul "la canal" sau "la furtun" este precum apa pentru rata.

Munca innobileaza omul...

sâmbătă, 15 mai 2010

Condamnat intr-o lume dreapta



Daca o problema de matematica se poate rezolva prin mai multe moduri pentru a ajunge la aceeasi solutie, unii considera ca nu acelasi lucru se poate aplica si pentru activitatea umana.Fac trimitere la doamnele invatatoare "cu concepte comuniste si fara sens" , elevii lor trebuie sa scrie neaparat cu mana dreapta.Intamplarea a facut ca eu sa ma nasc stangaci, adica centrul scrisului este dezvoltat pe partea dreapta a telencefalului, fiecare emisfera cerebrala coordoneaza activitatea jumatatii opuse a corpului.
Revin la cadrele didactice care cred ca scrisul cu mana stanga e acelasi lucru cu scarpinatul in urechea dreapta, cu mana stanga.Invatatoarea mea dorea sa ma vada dreptaci, pentru a putea scrie mai caligrafic si ceva mai usor.Daca acest lucru nu l-as fi putut face cu stanga, cu mana dreapta nici macar pe atat.Cred ca eram privit ca o sursa de energie negativa, mai ales ca de la termenul care ma caracteriza s-a obtinut prin derivare cuvantul sinistru (sinistra = stanga ), este in contradictie cu expresia "a pasi cu dreptul" sau cu un paragraf dintr-un verset ortodox "Iisus Hristos se infatiseaza cu jertfa Sa in fata Tatalui si apoi se asaza de-a dreapta Lui...".
Toata "dexteritatea"( sau indemanarea) mea este concentrata pe partea stanga a corpului, iar acest fapt imi "ingreuneaza" folosirea anumitor lucruri sau realizarea unor actiuni.Incep cu usile de la frigiderele vechi care nu se pot adapta si pe partea opusa, iar in privinta usilor de acces din imobile eu le deschid usor din exterior(clanta se afla in partea dreapta privita din fata) cum le deschid dreptacii din interior, insa ma declar invins la deschisul ferestrelor.Daca intru intr-o institutie publica, la un oficiu, etc. si sunt nevoit sa semnez o foaie, pixul de la ghiseu se afla in partea dreapta si pe deasupra mai este si legat.Solutia este una sigura: sa merg cu pixul propriu.Ca si cum nu e destul, in majoritatea cazurilor mai trebuie sa semnez in josul paginii, in dreapta.
Continui cu automatul de cafea, butoanele de comanda se afla pe partea dreapta, tot la fel si spatiul de inserare a cardului la bancomat ( bine macar ca nu il pot folosi foarte des).
Acces la metrou este permis doar celor care insera cartela in spatiul pozitionat incomod pentru stangaci.
In ziua de astazi mouse-ul de calculator poate fi adaptat si pentru stangaci, insa ferestrele de pe ecran se inchid la un simplu click in coltul din dreapta al ecranului.
Mi-ar placea ca atunci cand ma duc intr-un local sa ma intrebe ospatarul daca sunt stangaci, si sa nu mai fiu nevoit sa schimb ordinea tacamurilor (e doar o sugestie, nu un moft).
Imi imaginez ce bine as conduce o masina cu volanul pe partea dreapta, mai ales intr-o tara unde se circula numai pe partea stanga.Ar fi perfect !
Se spune ca stangacii traiesc cu 10 ani mai putin decat cei "normali" , dar chiar nu mi-e teama de acest lucru !

duminică, 9 mai 2010

Moda la copii ( sezonul rece, anii '94-'96)


Desi studiez medicina veterinara, unde multe notiuni sunt asemanatoare si ''imprumutate"din medicina umana, modul de invatare se complica datorita faptului ca studiez particularitati pe mai multe specii de animale.Chiar la unele discipline: histologie, fiziologie, biochimie, microbiologie , informatiile specifice viitorului medic veterinar sunt predate prin comparatie cu notiunile din medicina umana.
Anul acesta am facut cunostinta cu zootehnia prin intermediul a doua discipline: Cresterea animalelor si Sisteme de productie animaliera.Prima se ocupa mai mult cu ameliorarea genetica iar a doua cu lucrurile esentiale obtinerii productiilor animaliere in unitati specializate precum ferme si chiar si in gospodarii.
Ameliorarea este foarte grea , Sistemele ceva mai accesibile, de aceea o prefer pe cea din urma.Materia de curs imi este predata de un medic veterinar - Dr.Culea- iar laboratorul il fac cu un inginer zootehnist - Dr.Marmandiu.
Ultimele 2 laboratoare au fost dedicate in totalitate studiului productiei de lana pornind de la structura histologica a fibrei de lana la insusirile cantitative si calitate.Sunt o gramada de insusiri si clasificari ale fibrei de lana si formule.De necrezut, dar despre un simplu firicel de lana poti vorbi ore in sir, mai ales cand il analizezi histologic si zootehnic.
Pe langa notiunile receptionate la laboratoare, mai asociez lana si cu un moment al copilariei mele, pe cand purtam pantaloni de lana.Vorba vine ii purtam, eram obligat sa-i port si lucrul acesta ma nemultumea total.Nu imi placea nimic la ei, nici culoarea,nici modelul nici finetea (...si una grosiera), preferam sa ma supun altor reguli decat sa port acei pantaloni.Erau de baza pentru unele zile geroase completau echipamentul de iarna alaturi de caciula, geaca ,manusi, fular...ma simteam asemenea unui animal care vrea cu orice pret sa scape de zgarda.
Pantalonii nu au avut viata lunga si asta gratie cresterii mele corporale care m-a salvat de acest calvar.
Pantalonii respectivi ma deprimau si intristau complet si cum un necaz nu vine niciodata singur, in clasa I o alta pereche imi dadea batai de cap.De data aceasta nu ma deranja materialul ci modelul de pe el:erau negri cu buline colorate...era exact ceea ce imi lipsea, si pe deasupra si putin larguti...Nu imi placea sa-i port deloc si nicaieri, nu mai vorbesc la scoala !!!Chiar am mintit acasa ca mi-a interzis invatatoarea sa mai vin cu acesti pantaloni pe motiv ca nu sunt in ton cu vestimentatia scolara.(Clasa I am absolvit-o la o scoala unde uniforma nu era obligatorie)
Pe parcursul anilor insa nu m-am mai confruntat cu astfel de situatii, chiar regretam ca unii pantaloni imi ramaneau mici.

vineri, 7 mai 2010


Mai bine mai tarziu decat niciodata




In ziua de astazi un lucru nou aparut in occident sau tarile dezvoltate isi face loc intr-un timp foarte scurt si pe piata din Romania.Insa nu acelasi principiu se aplica si in urma cu 15-20 de ani (cand eram foarte mic).Astfel ca in timpul copilariei mele lumea habar n-avea de inghetata pe bat, se stia doar de cea vafe , inghetata de la dozator si ceva mai scump si rafinat era profiterolul.
Ce sa mai vorbim de "ciocolata alba", impropriu spus, e ca si cum as zice "urs koala" sau "broasca testoasa"(broasca este amfibian,testoasa - reptila ) ;reteta de ciocolata trebuie neaparat sa contina cacao...
Cine nu isi mai aduce aminte de indispensabilele bacanii aprozare, etc... inca de pe vremea cand alte tari aveau de mult timp supermarketuri si hypermarketuri...Eram clasa I cand s-a deschis primul supermarket in Braila.Avea aspectul acela tipic de supermarket modern, cu cosulete de plastic, gaseai orice produs , iar lucrul cel mai fascinant pentru toata lumea la vremea aceea era ca se putea toca rapid si in fata clientului bucata de carne aleasa.
Nimeni nu banuia ca tara unde telefoanele mobile apareau cu 15 ani intarziere fata de alte colturi ale lumii, va deveni patria spargatorilor de conturi si hackerilor.
Un element decorativ si necesar intr-o casa il reprezinta jaluzelele verticale.Desi au aparut in urma cu 40 de ani, in Romania aniverseaza putin peste un deceniu.
Niciodata nu o sa intalnim straini care sa poarte ilic sau itari ca element al vestimentatiei moderne.A vazut multi tineri purtand un fel de esarfe care se numesc Shemagh.Ele s-au purtat (si se mai poarta) dintotdeauna numai in mediul rural din tarile musulmane.
Considerata una dintre cele mai proaste inventii ale secolului XX ( aparuti in 1950 ) ochelarii cu jaluzele sunt purtati de multi tineri de varsta mea, si chiar se dau in vant dupa ei.Ii consider total inutili si chiar pot crea probleme vederii.
Lista poate continua,timpul insa nu imi permite insa sa le enumer pe toate, unele sunt necesare omului, altele insa sunt simple mofturi.
Oare unde au aparut prima oara magazinele second-hand de articole vestimentare ?



vineri, 30 aprilie 2010

Grecia III

Hotelul era format dintr-un un complex de 3 blocuri, receptia hotelului era intr-o cladire separata, dispunea de piscina pentru adulti si una speciala pentru copii, spatii verzi , locuri de joaca, bar ,vedere spre mare.
Hotelul purta numele sotiei patronului, cea care m-a familiarizat cu locul, mi-a prezentat indicatiile in momentul venirii mele si care si-a pus nadejdea in mine.Imi era teama sa nu fac greseli, bineinteles ca au fost si astfel de situatii: odata am uitat sa ma trezesc si sa ajung la ora stabilita iar altadata nu am notat turistii in registru, dar vina nu imi apartinea total, cineva mutase locul actelor.
Turistii veneau in vacante de o saptamana sau doua prin intermediul a trei mari companii nationale de turism din Regatul Unit .Zilele de marti erau foarte aglomerate, atunci se cazau turistii iar altii isi incheiau vacanta.
Dupa-amiaza, dupa ora 16:00 ma prezentam la hotel pentru a strange umbrelele si a aranja sezlongurile.Aceasta era ora cand lumea se satura de soare , piscina si se retragea, atunci puneam in frigider bauturile racoritoare , inghetata si altele.Erau zile cand trebuia sa duc la spalatoria hotelului sacii cu cearsafurile stranse de menajere .Aveam un carut de transport iar aceasta sarcina era ingreunata de faptul ca imobilele hotelului erau dispuse in trepte pe o colina...la un moment dat urcatul ma epuiza, de aceea incepeam activitatea cu ce era mai greu,"varful".
Dupa ora 22:00 incepeam activitatea propriu-zisa.Vindeam bauturi la barul de langa receptie, trebuia sa am grija sa nu se scalde turistii in piscina, sa-i informez, unii mai avea probleme cu aerul conditionat sau cu iluminatul, acestea functionau pe baza de cartela...si multe altele.Eu eram suveran peste tot si singur, era super sa "iti faci treaba" fara sa stea cineva cu ochii(dar mai ales cu gura) pe tine.De cateva ori au venit noaptea in inspectie proprietarii hotelului si evident au gasit totul in regula.
Englezii chiar sunt de treaba. imi lasau bacsis cand ii serveam la bar, unii chiar ma laudau, odata un englez mi-a oferit sticla de vin(de colectie) pe care o castigase la un concurs de karaoke, altul a avut increderea sa imi lase ipodul cateva zile.
In noapte de marti imi treceau prin mana toate pasapoartele turistilor, imi placea sa vad de unde sunt, de unde vin, prin ce tari au mai fost si nu de putine ori ma si amuzam.
Si acum duc dorul momentelor cand in hotel aveau loc diverse manifestari, aniversari chiar si nunti...Erau atatea bunatati...desigur aveam acces la toate.
Englezii sunt innebuniti dupa alcool, cateodata beau atat de mult incat vomitau prin curtea hotelului, isi pierdeau telefoane, acte, bani, odata chiar am gasit o tanara picata "la podea" de beata ce era...m-a speriat teribil, abia am "tarat-o" pana in camera ei.A doua zi era din nou fresh si zambea ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Locuinta mea era aproape de hotel, timpul meu de odihna era ziua, locuiam la parter si era extrem de cald.Indepartam caldura cu ajutorul unui ventilator, lasam frigiderul deschis si trageam draperiile.

Satul de vacanta era plin de magazine cu suveniruri, restaurante, baruri si...hoteluri.
Relieful zonei era unul stancos, cu vegetatie mediteraneana bogata si foarte multe reptile cu dimensiuni de la cativa centimetri pana la cateva zeci de centimetri.Am vazut niste exemplare uraiase si superbe, insa puteai sa le admiri doar cateva clipe , orice miscare, umbra sau lumina le facea sa dispara instantaneu.
Eram coleg de munca cu un cuplu de germani Renate si Ziggy (el era de origine poloneza) si ma distram grozav cu ei.Pe cat de supraponderala era Renate , pe atat de sfrijit era Ziggy ( nu avea 50 de kg).El isi ajuta sotia la treburi menajere si spala masinile de la compania de inchirieri auto (tot a sefului meu).Nu stiu ce ascundeau, dar mi-au marturisit ca prefera sa lucreze pe bani mai putini in Grecia decat sa ramana in tara lor de origine.

Caldura, soare, o gramada de lume, zile, saptamani si in cele din urma au trecut cele 3 luni de vacanta.M-am intors cu avionul, cu bani si fericit.



Nu voi uita Grecia !!!

joi, 29 aprilie 2010

Grecia II

Vasul a parasit raza portului Piraeus, in scurt timp eram inconjurat numai de mare, iar la anumite intervale de timp mai puteam zari doar insule mai mici sau mai mari, pustii sau locuite...Ambarcatiunea era precum Titanicul, era accesibila oricarei persoane care vroia sa calatoreasca, dar confortul era direct proportional cu costul biletului de calatorie.Eu eram intr-unul din compartimentele gen low cost, precum vagonul de la trenul personal , un spatiu cu numeroase fotolii (comode insa)...nu lipseau plasmele iar instalatia de aer conditionat functiona non-stop, dar din pacate la o temperatura mult mai scazuta decat era normal.Locul era ideal pentru o calatorie de cateva ore maxim, nu de 16 cat am parcurs eu.Majoritatea calatorilor erau straini in special foarte multi negri.
Colosul din Rodos, asta as fi vazut primul lucru la intrarea in port in urma cu mai bine de doua mii de ani...acum insa doar zidul unei cetati medievale si monumente contemporane.Din orasul Rodos am strabatut cativa zeci de kilometri spre sudul insulei pana in orasesul Lindos.Acesta era resedinta locului meu de munca (insa doar pentru o saptamana).Patronul restaurantului m-a asigurat ca o sa am toate conditiile si m-a indrumat sa-mi fac treaba asa cum mi se cere.
Slujba nu era una foarte solicitanta, schimbam fete de masa, strangeam vesela de pe mese, preparam bauturi calde si multe alte lucruri...
In timpul zilei programul era foarte lejer, insa dupa ora 18:00 restaurantul devenea foarte aglomerat si totul trebuia facut rapid si corect, orice intarziere a cuiva afecta tot personalul inclusiv clientul, exact ca in principiul jocului de domino.
Ma intelegeam cu toata lumea mai putin cu unul dintre chelneri care era ginerele patronului.Mereu se gasea sa imi faca observatii la orice detaliu si lucruri total nesemnificatice.Ma subordonam lui ca nu aveam incotro, si era singurul cu care discutiile mele se rezumau doar la activitatea profesionala.Spre bucuria mea restaurantul era dispus pe doua nivele, gen terase si fara acoperis, iar uneori nu trebuia sa lucrez alaturi de el.
Locuiam aproape de restaurant, intr-una dintr locuintele patronului (numai pentru angajati), intr-o camera si aveam drept vecini pe bucatarul restaurantului (un bucatar acolo castiga bani grei, in functie de experienta) si alti 2 angajati cu aceeasi incadrare profesionala ca a mea.Camera nu era spatioasa, caracter arhitectural specific locuintelor din zona: dimensiuni mici, exteriorul era total alb, ferestrele erau din lemn si aveau obloane .Toate curtile caselor erau pavate cu pietre, mozaic cu diverse modele, iar pe stradutele inguste paseai pe caldaram de dimensiuni mari.
Orasul Lindos era frecventat de o multime de straini iar toata lumea comunica numai in limba engleza.Una dintre atractiile locului o reprezanta cursa cu magari pe diverse trasee.Animalele erau bine intretinute, se bucurau de mancare, apa si pauze.In timpul unui traseu fiecare magar era supravegheat de doua persoane:una care il directiona si alta care aduna dejectiile(mai exact fecale) acestuia.
Doar o saptamana am lucrat la restaurant, patronul m-a directionat catre alt post, respectiv sa fiu receptioner pe timpul noptii la hotelul acestuia intr-un sat de vacanta din localitatea Pefkos- la 10 km distanta de Lindos.

Ta prosfata !!!

duminică, 25 aprilie 2010

Grecia I

Sfarsit de clasa a 11 a, a fost un an scolar bun pentru mine, nu aveam pretentii sa obtin note mari, cu invatatul nu ma omoram atat de mult ca acum la facultate iar la matematica eram foarte superficial, adevarul e ca nici nu imi placea aceasta materia.Era ultima vacanta lejera din liceu si m-am gandit ca trebuie sa valorific altfel acest timp, intr-un mod diferit si oarecum mai practic si util.Imi promisese cineva din timpul anului ca o sa imi gaseasca un loc de munca in Spania...insa s-a rezumat doar la atat - palavra.
Am gasit o agentie de plasare a fortei de munca la mine in oras si am acceptat oferta lor: ajutor de bucatar la un restaurant din Grecia.Cam neseriosi cei care mi-au propus oferta , in sensul ca au cerut comision cam mare, tinand cont ca eu VROIAM sa lucrez pe termen de 3 luni, iar restaurantuul nu era in Atena asa cum mi-au zis ci pe o insula.
In fine, nu mi-a parut rau de asta, iar in prima zi oficiala de vacanta, dimineata, eu asteptam autocarul care sa ma duca la locul stabilit.
Mai aveam o problema nu detineam pasaport, aveam doar cartea de identitate cu mine.Practic se putea si cu aceasta, dar cu celalalt document aveam certitudinea ca trec granita.Cateva ore pana la frontiera cu Bulgaria am stat numai pe ganduri si imi faceam grija din aceasta privinta.Totul a decurs in regula, la Giurgiu s-a realizat controlul in acelasi timp atat de catre autoritatile noastre cat si de cele bulgare.Nici macar nu m-am ridicat de pe loc, ofiterii aceia au parcurs autocarul de la un capat la altul.
Langa mine statea un cetatean de vreo 60 de ani.La intrebarea lui i-am raspuns ca m-au chemat niste rude sa vizitez Grecia, detineam si ceva bani la mine si incercam sa nu intru in contact cu nimeni pe drum.Evident, inainte de plecare am pus tot raul in fata era prima oara cand plecam singur intr-o tara unde nu cunosteam pe nimeni.Am discutat despre istoria universala cu cetateanul de langa mine(eu as fi ales alt domeniu)...se pricepea foarte bine, eu mai putin decat el; mi-a reprosat ca nu prea am invatat la istorie, am motivat ca sunt pasionat de biologie.
Dupa 24 de ore de parcurs cu autocarul, iata-ma pe meleaguri elene...ora 8 dimineata...Caldura...lume multa pe strada iar eu astept in locul in care m-a lasat autocarul persoana responsabila sa ma ghideze catre viitorul meu job...Timpul se joaca cu rabdarea mea...iar persoana asta vine dupa cateva ore de intarziere...bineinteles e de cetatenie romana si isi cere scuze printr-o serie de minciuni nereusite...fie cum zice...nu puteam sa-i reprosez...M-a indrumat catre un "hotel" din centrul orasului, era curat dar interiorul arata ca acum 50 de ani sau mai bine, nici nu aveam pretentii de ceva mai bun ...Dupa-amiaza am cercetat zona cu ajutorul unei harti primite de la receptionerul pensiunii...A doua zi am luat ferryboat-ul catre insula Rodos....
Va urma...
Erata: VROIAM - Forma corecta a vb " a vrea" la imperfect este "vream" conform Indrept. Ortografic Ortoepic si de Punct 2001.Multumesc persoanei atat de atenta la nuante, de aceea am si intervenit pe text dupa ce m-am documentat .

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Cuvinte potrivite

Nu putem distinge binele fara sa cunoastem raul.Mai jos enumerez cateva trasaturi negative dar specifice societatii noastre.Astfel, spatiul Carpato-Danubiano-Pontic este locul unde:
- cersetorii bogati "lucreaza" cot la cot cu cersetorii saraci !
-pensionarii citesc Click si Cancan !
-enoriasii se iau la bataie in fata bisericii pentru aghiasma sau pentru a atinge ceva sfant
-oamenii isi umplu sacosile peste masura in diverse imprejurari
-pe strada primesti flyere cu reclama la cluburi sau saloane de masaj erotic( "un show XXX la care prezenta este obligatorie"; "Yes, I'm porno" si alte titluri...)
-problemele nu se rezolva cu capul, ci cu bani si culmea, ilegalitatile nu incalca legea !
-toate lucrurile care se incep se termina cu intarziere !
-la toate colturile intalnesti farmacii, sedii de banci si magazine de telefoane mobile !
-ipocrizia mentine relatia dintre oameni !
-carciumele se deschid la 6 dimineata !
-se fura orice si oricui !
-spalatoriile ecologice deverseaza apa utilizata chiar langa copaci !
-faptele bune nu se raspaltesc pe masura !
-cainii comunitari sunt priviti ca niste bestii, eventali balauri care scuipa foc !
-cocalarii si pitipoancele sunt fani manele, iar valoarea anumitor persoane este apreciata dupa moartea acestora !
-toate lucurile de prost gust ajung pe youtube !
-se petrec cele mai macabre crime si nenumarate sunt cu autor necunoscut!
-ungurii sunt la carma anumitor ministere, iar functiile in stat sunt detinute de persoane complet incapabile si neexperimentate !
-oamenii se ghideaza dupa legea talionului si doresc "sa moara si capra vecinului" ,eventual si vecinul...
-pasarile aduse pentru popularea lacurilor din parcuri beneficiaza de un spatiu foarte restrans(delimitat de gard) pentru a nu fi furate sau expuse pericolelor create de catre oameni !
-numai tiganii se incumeta sa faca afaceri cu flori !

vineri, 9 aprilie 2010

Amintiri de la malul Dunarii


A trecut o saptamana de cand sunt in vacanta...la Braila. Timpul s-a scurs atat de repede iar eu imi propusesem sa invat multe lucruri pentru materia de facultate... nu am reusit dar in schimb m-am bucurat de niste momente placute.
Am fost la Complexul de Stiinte ale Naturii din Galati , plantele nu erau inflorite insa eram in mijlocul naturii si intr-un loc foarte linstit.Un sector din sere nu era accesibil vizitatorilor, m-am multumit doar cu atat, consider ca ingrijirea florilor e mai complicata decat ingrijirea unui acavriu si nu poate fi facuta de catre oricine.
Iazul pentru broscutele testoase era in curs de amenajare, vremea e totusi rece pentru aceste vietati preistorice.In cadrul complexului era amenajata o expozitie de reptile si ceva arahnide.Am stat minute in sir in fatza serpilor, modul lor de deplasare e de-a dreptul fascinant, daca ai pune un sarpe intr-un decor de culoare uniforma fara neregularitati nu iti dai seama daca acesta se misca sau nu si ai impresia ca sfideaza gravitatia.Ce sa mai spun de modul de coordonare al corpului, pot ramane nemiscati minute intregi! .
La planetarium proiectia a fost una didactica mai mult adresata copiilor, dar oricum am ramas cu niste informatii foarte interesante.Si tot daca a venit vorba, "proiectia 3D(dintr-un mini cinematrograf) " era in totalitate dedicata copiilor sub 7 ani.Ma gandeam ca o sa fie un documentar adevarat, insa scurt metrajul prezenta o secventa din viata unei broaste testoase de apa, si vreo cativa pradatori de-ai ei. Am privit prin obiectivul unei telescop soarele, practic nu ai ce sa vezi prea multe, mai ales cand nu te pricepi insa a fost destul de captivant. O parte din pestii din acvariile de la subsolul cladirii din complex sunt cam inghesuiti, ma refer la cei de dimensiuni mai mari, acestia sunt nevoiti "sa intoarca" dupa ce strabat in lungime tot acvariu pe verticala, habar nu mai au de stanga si dreapta (mi-a fost mila de ei, altii chiar se amuzau pe chestia asta ).Ultimul obiectiv din cadrul complexului a fost expozitia de pesteri.Era amenajat si un colt carstic asemanator cu cel natural, si desigur erau prezente numeroase vietuitoare din astfel de mediu.
Tot in vacanta am fost cu niste colegi de liceu la un gratar, ma rog iarba verde, asa cum prefera si ierbivorele hrana, majoritatea acestor locuri pentru picnic au fost inchise dupa Sarbatorile Pascale, probabil din cauza mizeriei create de oameni.
Era pacat sa fiu in Braila si sa nu ajung la Teatrul Maria Filotti, asa ca am vizionat piesa "Identitati", un spectacol foarte bun care plaseza spatiul actiunii intr-un bloc si descrie diverse tipologii umane si situatii oarecum obisnuite inspirate din viata cotidiana.Adaptate la un scenariu inspirat, actori potriviti si decoruri, aceste evenimente de zi cu zi realizeaza o piesa de teatru inedita .
Nu au lipsit plimbarile prin oras, centrul istoric, parcul monument (dar nu recomand seara acest loc) si Gradina Mare, vegheata de arborii seculari si casa lui Panait Istrati.
Ma despart de toate acestea, de locul natal, ma intorc la orasul care m-a adoptat, Bucuresti insa aici toate evenimentele se desfasoara contra cronometru pentru mine -PUNCT-

vineri, 2 aprilie 2010

Sarbatoare

Anul acesta sarbatoarea Invierii Domnului coincide cu incepututl lunii aprilie, respectiv data de 4.Este considerata de catre Biserca Ortodoxa cea mai importanta sarbatoare, eu unul nu sunt de acord total cu chestia aceasta, toate sarbatorile sunt importante in egala masura deoarece exista o stransa interdependenta intre acestea. Practic evenimentele relatate in Noul Testament sunt precum subiectul unei naratiuni, iar omitand un capitol sau paragraf pierzi tot firul actiunii.Se pare ca in ziua de astazi acest lucru este nesemnificativ, cele mai importante lucruri asociate cu aceasta sarbatoare sunt lumina de Inviere si nelipsita masa imbelsugata.Astfel, lumina de Inviere este considerata de unii drept o asigurare de viata anuala...In noaptea de Paste unii din cei prezenti la Biserica nici nu stiu ce predici sunt citite de catre preot, sunt cu ochii pe ceasuri si calculeaza timpul ramas la miezul noptii.Misiunea este indeplinita cand preotul aduce lumina de inviere...Cea mai scumpa polita de asigurare este lumanarea aprinsa direct de la preot...Odata obtinuta lumina unora nu ramane decat sa se intoarca mai repede la domiciliu.

Pentru unii Pastele trebuie trecut doar pe un calendar "culinar", pentru ei nu este sarbatoare daca nu au in casa cozonaci pufosi, oua cat mai rosii, pasca abundenta cu branza, drob gustos si multe alte delicatese.Iata ca nu numai dragostea trece prin stomac, mai trece si credinta.Fireste dupa noaptea de Paste ne asteaptam sa vedem la stiri cum a petrecut lumea prin cluburi cu prilejul acestei sarbatori.Spartul oualor nu mai face trimitere la spiritual, acum reprezinta un joc de poker in care cel care ramane cu oul nespart reprezinta posesorul AS-ului.
Anumitor obiceiuri din perioada sarbatorilor nu le vad rostul, ma refer la trecutul pe sub masa sau alt exemplu: inconjurarea bisericii in genunchi...faptele denota smerenie dar totusi doar o zi pe an esti smerit ??!!... mai degraba as prefera sa plantez un pom sau o floare , o creatie de-a Lui Dumnezeu...
Prinderea crucii aruncate intr-o apa a capatat astazi valente economice: in ultimii ani la Braila un marlan tot intra in posesia crucilor pe care le vinde apoi unor prosperi oameni de afaceri pe mii de euro si culmea se asteapta ca acest eveniment sa-i aduca " succes la femei"...De ce i s-a permis acestuia sa intre in acest concurs ortodox... ???
Inchei intr-o nota trista, Pastele este asociat cu suferinta, durere si in final exitus.Atatea animale sunt sacrificate pentru a satisface lacomia digestiva a oamenilor...
Paste fericit ??- !!

duminică, 28 martie 2010

"Tiganiada M "


Este trecut de ora 23:00.Astept ultimul metrou care sa ma duca spre camin, in statia de metrou Unirii .Sunt obosit iar trenul nu mai apare....Dupa 10 minute iata ca vine, perfect, iar usa se nimereste chiar in dreptul meu !!! Ma indrept catre cel mai apropiat loc, pentru a nu a sta in picioare...Surpriza !!! 6 locuri libere alaturi de cele ocupate de doua pirande si unu, doi, trei plus unul de cateva luni in carut care ocupa spatiul din jurul altui loc!!! Sunt singurul care se aseaza langa ei...Atrag privirile celorlati calatori si implicit a tiganilor care au exclus orice forma de discriminare si rasism !!!
Toti membrii clanului sunt saraci si par neingrijiti...parca incepe sa imi para rau ca m-am asezat langa ei, sa nu iau vreun parazit sau microb !!...insa pericolul este acelasi si chiar daca nu s-ar fi aflat ei in metrou, locurile oricum sunt infecte chiar daca aparent sunt intacte.Doi dintre puradei stateau pe partea mea, iar "doamnele "si alt tiganus pe partea opusa.Cel de pe partea opusa care parea cel mai cuminte, a fost lovit puternit de una dintre pirande pentru simplu fapt ca a pronuntat diferite specialitati culinare si sucuri .Se pare ca era obisnuit cu loviturile deoarece nu a reactionat deloc, dupa care ceilalti au inceput sa faca glume de el pe motiv ca are "papuci de baba".Una dintre tiganci purta sosete flausate iar ca incaltaminte stradala niste simpli slapi de plaja.
Dupa aceasta repriza de amuzament a tiganilor a urmat o perioada de tacere totala...Nu au lipsit concluziile: fiecare puradel arata cu degetul catre cel pe care il considera "cel mai cuminte", asa cum ziceau ei.Tiganusul de langa pirande arata cu degetul catre abdomenul uneia dintre ele: "cel mai cuminte este el"...Doamne se mai naste un amarat !!! Altul indica cu degetul catre propriul cap, iar una dintre tiganci a incheiat jocul copiilor: "asta este cel mai cuminte" ridicand mana dreapta cu un deget in sus.
Iar tacere si deja am parcurs drumul pana la prima statie de la urcarea mea...O piranda destinde atmosfera recitand poezii pornografice, spre bucuria copiilor.Desteapta tiganca, ii dau 3 clase si un trimestru din clasa a patra...!!!Copii incearca sa memoreze stihurile, nu reusesc, asa ca formeaza diferite fraze din cuvinte obscene !!!
Tiganii se apropie de destinatie: pe ultima suta de metri una dintre pirande cere se i se faca cateva secunde masaj pe spate, iar cealalta este orientata de ceilalti spre usa mai apropiata de scarile rulante.
Eu mi-am vazut in continuare de calatorie, iar langa mine ,intre timp, s-au mai asezat 3-4 persoane...
Drum bun !!!

joi, 25 martie 2010

LIPSCANImalia !!

Zilele trecute am ratacit prin zona Lipscani un loc care imi place foarte mult datorita strazilor vechi si a arhitecturii cladirilor, cu toate insa ca unele sunt intr-un stadiu avansat de degradare ,situatie tipica de altfel pentru toate centrele istorice din tara.Locul este linistit, plin de istorie, iar unele vitrine ale magazinelor sunt chiar foarte interesante desi majoritatea sunt camuflate printre numeroasele cluburi si cafe-baruri.Strada Lipscani se aseamana foarte bine cu strada Mihai Eminescu (Republicii ) din Braila, insa cea din Bucuresti se deosebeste printr-o atmosfera cosmopolita iar toate animalele de prin zona se bucura de protectie si "fericire".Cainii comunitari sunt privilegiati de proprietarii de boutique-uri, iar pisicile se bucura de propriul lor spatiu.
Gata cu vorbaria , sa ne indreptam atentia si asupra imaginilor deosbit de importante !!!
Cainii sunt marcati, sterilizati, hraniti, iar dupa fiecare masa prefera sa isi faca siesta doar in vitrinele goale, sub ochii lumii !!
























"Cartierul Felinelor", aici intalnesc un cuplu fericit de patrupede care accepta sa "discute" cu mine.Imi spun ca se bucura amandoi de un spatiu deosebit de generos, insa in deranj din cauza lucrarilor de racordare la reteaua de apa.Dupa cum se vede, tevile nu sunt inca instalate iar singura sursa sa apa o reprezinta acel imens bidon alb !!








In final, iata niste imagini dintr-un pet shop de pe Lipscani !!! Vietuitoarele acvatice se bucura de libertate deplina !!!